Violenta si copiii

Mamicile si taticii poarta grija copiilor lor. Una dintre cele mai mari griji este violenta. Cum eviti transformarea fiului sau fiicei tale intr-o victima ori intr-un atacator? Cum inveti copilul sa se confrunte in mod adecvat cu furia si intimidarea? Iata cateva sugestii.

Sa nu-i predici copilul violenta. Principiul este acesta: conteaza ceea ce faci tu in calitate de parinte si nu ceea ce face altcineva. Nu exista prea multi parinti rai. Insa unii sunt. Isi bat copiii pana la a le pune viata in pericol si ii invata pe acestia sa faca acelasi lucru generatiei urmatoare.

Daca adultii lovesc, tipa, sau ii injura si ii imbrancesc, copiii lor si-ar putea pune problema: "Tata isi atinge scopurile in acest fel; si eu as putea recurge la solutia asta."

Foarte comune in multe case sunt jocurile mai mult sau mai putin violente (bataia cu perne, joaca de-a tranta etc.). Uneori aceste jocuri sunt doar jocuri. Insa, de cele mai multe ori, este vorba despre o forma subtila de intimidare. Foarte multe batai intre copii incep de la aceste jocuri. Pur si simplu nu trebuie sa tolerezi in casa ta astfel de jocuri. La fel de comuna este intimidarea verbala pe care o folosesc unii pentru a-si atinge scopurile. Prin jigniri, prin batai de joc, prin ironii, replici taioase sau sicane.

Nu lasa acest tip de comportament sa devina obisnuinta in casa ta. Regula ar trebui sa fie: "Daca nu poti spune ceva bun, mai bine nu spune nimic." Asemenea comportament fura toata caldura dintr-un camin. Copiii nu se simt bineveniti. Ei simt raceala de cum intra. Ei trebuie sa fie mereu in garda. De asemenea, ar trebui sa ai grija la instigator: "Hai sa-i facem pe altii sa se bata." Astfel, ei starnesc pe altii si apoi privesc cu satisfactie cum violenta rabufneste.

E bine sa analizeze daca violenta este acceptata in familia ta. Care este frecventa si cum reactionezi? Se intampla aceste lucruri in familia ta? - carcoteli, critici si reclamatii non stop, insulte constante, prea multe jocuri violente, iesiri violente, aruncat de vase, geamuri sparte etc. Ajuta-ti copilul sa-si dezvolte un spirit si o atitudine care sa nu fie teren propice pentru violenta. Gandeste-te la copiii si adultii care au succes in a-si controla pornirile si gandurile violente asupra lor si a altora.

Sunt totusi momente cand este necesar sa te aperi sau sa-ti aperi copiii. Majoritatea copiilor tind sa se apere cand sunt atacati. Este de retinut faptul ca, violents, chiar legitima, este esecul a orice altceva. Este o renuntare la negociere, chiar si fuga e mai buna decat violenta.

Invata-l pe cel mic: Cel mai bun atac este apararea.