Probabil ca ai simtit si tu
valul verde care pare sa se infiltreze in din ce in ce mai
multe domenii care ne descriu viata si existenta. Ceea ce nu este
rau deloc. Este binevenita aceasta schimbare, mai ales ca aveam
mare nevoie de ea.
Este extrem de important ca fiecare dintre noi sa constientizeze
impactul pe care gesturile noastre zilnice, banale si de multe ori,
inconstiente, il au asupra mediului care descrie insasi viata
noastra, in totalitatea ei.
In prezent, am invatat sa reciclam, suntem mult mai atenti la
ambalajele produselor pe care le cumparam, folosim mai putine pungi
si produse de plastic si incercam, pe cat posibil, sa traim conform
unei mai vechi si arzatoare dorinte - in "comuniune cu
natura".
Sau cel putin incercam. Dar este bine si asa, pentru ca fiecare pas
mic al fiecaruia dintre noi, va insemna un pas mare, global.
Una dintre discutiile aprinse si frecvente se isca in jurul
fabricarii hainelor. Avem nevoie de ele pentru a ne acoperi dupa
episodul cu marul, insa avem nevoie de toate? Paradoxal, cea mai
mare rata de poluare la acest nivel nu vine din fabricarea lor, ci
din purtarea lor.
Cum este posibil? Dupa numai 20 de spalari ale unei piese de
vestimentatie obisnuite se consuma de sase ori mai multa energie
decat a fost necesar initial pentru a o fabrica.
Un tricou spalat la o temperatura de 60 de grade Celsius, uscat in
masina si netezit cu fierul de calcat va duce la eliminarea a 4
kilograme de dioxid de carbon in atmosfera, echivalentul unui zbor
de 27 de kilometri.
Daca vei alege sa nu usuci tricoul in masina de spalat si il vei
usca pe un umeras pentru a evita calcatul, vei reusi performanta de
a reduce la jumatate emisiile de dioxid de carbon.
Este foarte important sa achizitionam o masina de spalat clasa A,
deoarece consumul de energie este simtitor diminuat, in vreme ce
micsorarea temperaturilor de spalare va scadea risipa de energie cu
10% pentru fiecare 10 grade in minus la temperatura apei.
Prin urmare, trebuie sa reducem:
- temperatura de spalare
- numarul spalarilor
- numarul uscarilor in masina
- calcatul rufelor
Acum ca am lamurit aceasta chestiune, sa trecem la una mai
arzatoare: ce se intampla cu detergentul? Cat de sigur este acesta
pentru mediu?
Este destul de dificil sa afli exact ceea ce contine detergentul
tau, deoarece producatorii nu sunt obligati sa scrie absolut toate
ingredientele, ci numai sa dea niste indicii generale.
In principiu, un detergent pudra contine surfactanti si agenti de
conditionare, inalbitori optici si chimici, activatori de albire,
enzime, coloranti, agenti de reglare a gradului de spumare,
parfumuri si alte ingrediente auxiliare.
Surfactantii sunt cei care ne curata hainele, inalbitorii
elibereaza peroxidul in masina de spalat pentru a indeparta
diferite pete, in vreme ce enzimele efectiv "mananca" petele
dificile, insa vor sfarsi prin a-ti manca si hainele, intr-un
final.
Surfactantii sunt luati in vizor din cauza toxicitatii lor, dar si
a proprietatilor slabe de degradare. Inalbitorii, la randul lor,
creeaza impresia optica de albire, insa actiunea lor chimica asupra
hainelor faciliteaza trecerea razelor UV prin tesatura, pana la
piele.
O alta problema majora este aceea ca, odata cu majorarea consmului
de detergent, a crescut si concentratia
deseurilor ramase dupa utilizare, prezente in retele de
canalizare ale oraselor, dar si in compozitia apelor cu care vin in
contact.
O parte din aceste deseuri sunt preluate si transformate in
centralele speciale, insa sistemul nu este atat de perfect incat sa
nu lase niciun fel de urma.
Aproximativ un sfert din totalitatea detergentilor vanduti in
Europa contin fosfati si un sfert dintre fosfatii din apele noastre
provin din spalarea rufelor. Poate o sa vi se para o banalitate,
insa acest lucru are un impact covarsitor asupra mediului: algele
si alte tipuri de vegetatie acvatica, suprasaturate de excesul de
fosfati, incep sa se intinda si sa cucereasca din ce in ce mai
multe zone, absorbind tot oxigenul si sufocand viata acvatica. Un
alt neajuns este dat de prezenta unei substante chimice numita
nonylphenol, care este toxica pentru pesti si care produce un exces
de estrogen la mamifere.
Cea mai buna solutie pentru mediu, insa nu neaparat si pentru noi,
este folosirea unui detergent bio, insa rezultatele nu vor fi la
fel de bune. Si la drept vorbind, nici piata din Romania nu este
impanzita de astfel de produse. Daca nu ne putem cumpara un
detergent bio, putem incerca macar sa punem mai mult suflet in
acest proces de spalare/ uscare/ calcare al rufelor. Suflet pentru
mediu, desigur…
Esti in pana de idei? iti dam
noi
10 idei eco si
economice!
Sursa: sanjidaoconnel, Foto:
simpleeffects
Cat de nociv este detergentul tau?


Raftul de cărţi Intrefete: câştigă 3 cărţi despre SUCCES!



da nu zice o listă cu fiecare detergergent pe porţie
prostii, de ce nu umblam atunci si noi dezbracati asa cum era inaintea incidentului cu maru? a da am uitat, mentalitatea la ROMini e dezastru, si din cauza aia.
pe de alta parte platesc pt curentu folosit la calcatu hainelor, spalatu lor, platesc pt detergent si etc..., asa ca din banii aia ar trebui ei, producatorii si cei carora le platesc sa ia masuri de genu sa mai planteze din cand in cand cate un copac nu sa le taie si pe urma sa se mire ca de ce vine apa si i-a luat casa.
Bune sfaturi, o sa le urmez si eu.
soferderomania.promotor.ro/Qutzi
returnez voturile
Daca s- a stiut asa ceva dece ati tacut pana acum ?
Daca ceea ce se relateaza in artticolul publicat este real , asumati-Va raspunderea si ,, tipati" cat puteti impotriva raufacatorilor . De ce sa folosim acesti detergenti atat de poluanti pentru mediu si pentru noi ? Oare nu suntem capabili sa alege ce e mai bun pentru a putea supravietui in armonie cu ceea ce ne iinconjoara ?
E grav !! Incotro mergem ?