Ecologia - arta de a trai frumos

In ziua de azi, toti cautam metode prin care sa mai economisim de ici de colo, fara sa ne dam seama ca unde nu economisim aproape deloc, oricat ne-am stradui, trece automat si ireversibil la capitolul "consum".

Se spune ca romanul este obisnuit sa cheltuie atat cat are, si, respectiv sa consume atat cat are. Dar acest fapt este valabil pentru mai mult de trei sferturi din populatia globului care se preocupa mai degraba sa traiasca bine si comod, cosumand orice, oricand, oriunde, decat sa consume cat mai putin din energia planetei sau cel putin sa incerce sa o inlocuiasca.

In momentul de fata, oamenii de pe planeta, consuma cu 20% mai mult decat capacitatea acesteia de regenerare, iar in fiecare an, consumul creste si mai mult. Din anii '50 si pana azi, populatia globului s-a dublat, ceea ce inseamna o crestere semnificativa in consum, fapt care va duce ulterior la secatuirea resurselor.

Acestea sunt doar cateva din miile de statistici disponibile la nivel mondial, regional, national si local. De aceea, trebuie gasite solutii pentru pastrarea varietatii speciilor, pentru protejarea sau regenerarea resurselor terestre (apa, paduri, substante radioactive, etc), pentru a contura un concept de dezvoltare durabila (sau sustainable), adica o dezvoltare economica ce va permite generatiilor viitoare sa dispuna de conditii la fel de bune sau chiar mai bune si de resurse suficiente sau mai bogate decat cele care exista.

Cu alte cuvinte, este strict necesara o educare a populatiei in ceea ce priveste conservarea energiilor si bogatiilor pe care ni le ofera planeta.

Pentru a realiza o constructie eco-friendly sau pentru a imbunatati o constructie deja existenta, trebuie luata in seama gospodarirea urmatoarelor resurse: energie, materie, apa, aer. Sunt patru elemente fara de care planeta nu ar exista, si, ca atare, nici noi.

Conservarea sau gospodarirea energiei se refera la consumarea a cat mai putine resurse care produc diferite tipuri de energii.

Cateva solutii pentru gospodarirea energiei ar fi:

• folosirea unor materiale de constructie naturale si/ sau locale (de exemplu lemnul);
• realizarea unor constructii care iau in considerare clima;
• utilizarea formelor de energie care se regenereaza sau pot fi ajutate in procesul de regenerare (din nou un exemplu foarte bun este lemnul);
• economisirea de energie la aparatele electrice, producerea de energie proprie.

Conservarea sau gospodarirea materiei

Conservarea sau gospodarirea materiei se refera la moduri de reciclare sau refolosire a reziduurilor. Pentru aceasta, este in primul rand necesara reciclarea care se face in urma separarii materialelor (sticla, plastic, hartie, etc).

Materialele care nu pot fi arse sau toxifica aerul in urma arderii (plasticul, cauciucul, azbestul, etc), trebuie compactate si depozitate in celebrele gropi de gunoi, care, in acest fel, nu ar mai fi adevarate zone infecte la periferiile oraselor. Varianta ulterioara ar fi trimiterea materialelor care sunt imposibil de reciclat, in spatiu.

Hartia reciclata poate fi din nou transformata in hartie, astfel se va reduce consumul de cherestea necesar pentru prelucrarea acesteia, iar sticla poate fi din nou transformata in sticla prin topire.

Aceste cateva optiuni pe care fiecare le putem aplica acasa, vor contribui la obtinerea unor reziduuri minime, fapt ce va accentua regenerarea resurselor vii sau chiar aparitia unor resurse noi (de exemplu noi specii de plante si animale).

Conservarea sau gospodarirea aerului

Conservarea sau gospodarirea aerului are in vedere existenta unei ventilatii sanatoase.

In momentul de fata, orasele sunt cele mai poluate zone ale globului. De ce? Pentru ca solul fiind atat de inchis sub placile de beton, nu are capacitatea de a se regenera pentru a absorbi dioxidul de carbon si reziduurile biodegradabile. Astfel, tot praful si tot aerul viciat din zonele periferice ale orasului, este transportat in oras pe calea aerului, fara a intampina vreo bariera verde care sa il absoarba si sa il purifice.

Zonele verzi sunt prea putine si nu fac fata, astfel, atunci cand deschidem fereastra sa intre aer curat, de fapt intra aer mult mai toxifiat decat cel care deja exista inauntru.

Asta nu inseamna ca nu ar trebui sa aerisim casa, pentru ca in acest caz nu se poate face referire la un individ, ci doar la nivel de comunitate. Comunitatea este cea care ar trebui sa depuna un minim efort pentru a crea cat mai multe zone verzi.

De exemplu, in secolul trecut, se conceptualiza ideea de oras-gradina, care presupunea expansiunea unui oras pana la un anumit punct, urmand a fi inconjurat de o centura de verdeata lata de sute de metri sau chiar kilometri (in functie de dimensiunea orasului), urmand ca orasele adiacente (sau suburbiile) sa se dezvolte dupa aceasta centura (mai multe despre acest subiect, gasiti in cartea "Garden Cities of To-Morrow" scrisa de Ebenezer Howard, fondatorul ideii de oras-gradina).

Aceste idei au luat nastere la Londra, deoarece orasul, la vremea respectiva, era extrem de murdar, iar durata medie de viata era de 35 de ani pentru cetatenii londonezi. O alta incercare s-a facut si la Frankfurt.

Conservarea sau gospodarirea apei

Conservarea sau gospodarirea apei se refera tot la reciclare, refolosire si recirculare. Probabil cand spun refolosire, multi stramba din nas, gandindu-se la ce fel de apa aruncam din casa.

Situatia actuala ne spune ca 97% din totalul de apa pe care il are Pamantul o constituie apa sarata, ceea ce inseamna ca doar 3% poate fi folosita. Acest 3% se gaseste in lacuri, rauri, puturi, izvoare si ghetari.

80% din acesti 3% ii constituie apa din ghetari, un procent infim fiind reprezentat de apa din rauri si lacuri folosita in alimentatie. Cam putin ramane si pentru noi. Atunci cum gospodarim apa?

Apa reziduala este de doua feluri: apa gri (cenusie) si apa neagra. Apa gri este apa de la dus, chiuveta, cada, iar apa neagra este apa de la toaleta.

Apa gri este cea care se poate recicla, si anume, prin tratare si recirculare. Aceasta apa, in cazul in care nu este potabila nici in urma tratarii, se poate folosi pentru incalzire, irigare, etc.

Cat despre apa neagra, in secolul trecut, aceasta se folosea pentru fertilizarea solului. E drept, nu putem noi singuri sa facem acest lucru locuind in apartamentul nostru de bloc, si nici nu ar putea fi igienic, dar, exista masini colectoare de astfel de apa (cum sunt cele ce golesc WC-urile publice de tip modular), care ar putea fi deversata pe campuri, in paduri, etc, la fel cum se deverseaza resturile animale (lucru care se intampla si acum cu resturile ramase dupa epurarea apei negre, inainte de a fi deversata in rauri).

Sa nu uitam de apa de ploaie care este extrem de valoroasa, de aceea se recomanda colectarea acesteia, deoarece poate fi folosita pentru spalarea rufelor, a parului, pentru baie, in functie de cantitatea ce poate fi colectata in bazine de colectare proprii.

In articolul urmator, am sa vin cu exemple concrete de economisire a energiei sau de producere de energie proprie, cu imagini care exemplifica spusele mele si cu detalii si explicatii.

Pana atunci, te las sa reflectezi asupra modului in care poti folosi zilnic energia pe care planeta, atat de generoasa, ne-o ofera, si cum ai putea si tu sa ii oferi ceva in schimb, astfel incat sa iti imbunatatesti viata.

Tu poti fi un eco-pamantean?