Creierul uman apreciaza arta autentica

Iubitorii de arta care privesc un tablou pe care-l considera fals au o reactie cu totul diferita fata de cei care cred ca e original, sustin cercetatorii.

Cu ajutorul encefalogramei s-a putut demostra modul in care informatiile pe care privitorul le detine pot influenta bucuria produsa de arta.

Participantii la studiu au privit mai multe portrete pictate de catre Rembrandt, unele autentice, altele imitatii.

Alegerea pictorului nu a fost intamplatoare, dat fiind faptul ca in utima perioada mai multi studenti din cadrul sectiei "Istoria Artei" a Universitatii de la Oxford au demarat un proces de recunoastere a falselor opere create dupa originalele pictorului olandez.

Organizatorii exeprimentului au comparat reactia creierului fata de picturi despre care privitorii au aflat ca sunt false cu reactia creierului fata de picturi despre care aceiasi privitori aflau ca sunt autentice.

In urma studiului, teoreticienii au demonstrat cum placerea dezvaluita prin activitatea creierului depindea covarsitor de credinta examinatorului in autenticitatea tabloului.

Cel care analiza tabloul - despre care stia ca este o capodopera veche autentica - traia bucuria si implinirea specifica obtinerii unui premiu sau degustarrii unui fel de mancare delicios.

Stralucirea din ochii privitorilor disparea subit in momentul in care acestia se uitau la o lucrare despre care li se spusese ca este falsa, iar activitatea creierului se concentra mai mult pe descoperirea informatiilor care atestau falsitatea lucrarii.

Asadar, reactiile artistice si placerea estetica este dominata de sugestibilitate, iar frumusetea nu depinde numai de ochiul privitorului, ci si de cel care detine dreptul de autor asupra operei, de cat de renumit este acesta, indiferent de autenticitatea efectiva a operelor de arta.

Profesorul Martin Kemp, de la Universitatea din Oxford sustine ca, indiferent de cat de mult ne dorim obiectivitatea, "modul in care privim arta nu este rational".

Aprecierea artei este strans legata de informatiile care o insotesc, placerea oferita de arta fiind modelata de catre privitorul care a auzit de la altii ca o creatie este sau nu autentica.

De asemenea, concluziile studiului atesta ceea ce criticii, istoricii de arta sau chiar o mare parte din publicul larg cred de mult timp ca ar trebui aplicat: "Este intotdeauna mai bine sa ne gandim ca vedem originalul."

Influenta impusa de un pictor cunoscut sau de diverse informatii privitoare la un obiect de arta este asemanatoare impactului unei descrieri culinare care te cucereste sau nu, din meniul unui restaurant.

Sursa: bbc