Cancerul de san – intre preventie si manifestare - Intre Fete

Ziua in care o femeie primeste diagnosticul-certitudine de cancer la san, este poate cea mai grea si dureroasa din toate cate sunt intr-o viata. Dincolo de impactul psihologic si amprenta fizica, o astfel de veste schimba radical perceptia asupra a tot ce avea prioritate in defavoarea sanatatii. Povestile femeilor care dupa o lupta acerba si, de cele mai multe ori nedreapta, reusesc sa invinga boala sunt extraordinare lectii de viata.

Inexistenta unor programe si initiative guvernamentale in ceea ce priveste preventia si diagnosticarea precoce, lipsa educatiei sanitare in scoli si institutii, a campaniilor mass-media sustinute, ignoranta, falsa impresie ca noua nu ni se poate intampla sa ajungem peste noapte cifre in statistici, neglijarea inconstienta a semnelor de alarma date de organism, toate acestea contribuie la plasarea tarii noastre in locuri fruntase in ceea ce priveste incidenta si mortalitatea prin cancer de san.

Daca sensibilitatea pentru cifre si procente are efect responsabilizator, atunci e bine de stiut ca in lume la fiecare 3 minute un nou caz este diagnosticat, la fiecare 14 minute o femeie pierde lupta cu boala si una din 10 femei dezvolta de-a lungul vietii cel putin o tumora maligna.

Cancerul de san este a doua cauza de mortalitate dupa cancerul pulmonar, dintre care 70% din cazuri sunt descoperite prin autoexaminare. In Romania sunt diagnosticate anual 6000 de noi cazuri.
Diagnosticat din timp, cancerul de san este tratabil. Studiile medicale nu au putut stabili inca de ce unele persoane sunt mai vulnerabile in fata acestei maladii decat altele care prezinta aceiasi factori de risc, dar se pare ca stilul de viata are un rol mai important decat zestrea genetica.

Boala se manifesta prin multiplicarea celulara necontrolata la nivelul tesutului mamar; nediagnosticata si tratata la timp prezinta risc de extindere la nivelul tesuturilor adiacente.

Factori de risc in cazul cancerului de san:

• genetici: mutatii genice, prezenta genei BRCA1, BRCA2( predispozitie si pentru cancerul ovarian)
• mama, sora sau fiica diagnosticate cu cancer de san
• menarha-prima menstruatie – mai devreme de 12 ani
• varsta instalarii menopauzei – dupa 55 ani
• menstruatii neregulate in afara intervalului mediu de 26-29 zile
• nuliparitate sau prima sarcina dupa 35 ani
• risc de recidiva in 50 % din cazurile anterior tratate si diagnosticate
• obezitate
• tumorile benign ale sanului – fibroadenom
• tulburari endocrine: hipo/hiper tiroidism, exces estrogenic – direct incriminat in stimularea diviziunii celulare, inclusive a liniei maligne
• consumul de anticonceptionale orale – studii neconcludente, valabile pentru generatiile anterioare de preparate cu exces de estrogen
• expunerea la radiatii mai ales inainte de 30 ani
• controversata folosirea de antiperspirante datorita continutului de parabeni si aluminiu, decelabili dupa unele studii si in tesuturile prelevate in urma biopsiilor
• folosirea unui sutien neadecvat sau renuntarea la sutien in timpul expunerii la radiatii solare
• traumatisme mamare mici repetate (inclusiv cele imperceptibile provocate de efectul valurilor)
• consumul de alcool frecvent si in exces, mai ales cand este asociat cu fumatul; la nivelul organismului se transforma in acetaldehida (substanta cancerigena) si stimuleaza secretia de estrogen
• dieta bogata in grasimi, protein animale, dulciuri
• stresul si toate situatiile patologice care compromit imunitatea
• medicamente antidepresive, anxiolitice sau diuretice stimuleaza artificial glanda mamara prin cresterea eliberarii de prolactina de catre glanda hipofiza

Factori protectori impotriva cancerului de san:

• alaptatul – creste gradul de diferentiere celulara si scade riscul de aparitie al tumorilor
• dieta echilibrata, bazata pe lactate, consum de carne slaba, bogata in fructe si legume, importante surse de fibre si glucosinolati (substante cu proprietati anticancerigene): caise, prune, curmale, fasole, varza, linte, broccoli,gulii
• controlul greutatii, mai ales dupa menopauza, stiut fiind faptul ca tesutul adipos este o sursa importanta de estrogen
• o viata activa, exercitii fizice cel putin 30 minute pe zi fie ca e vorba de gimnastica, tenis, mersul pe bicicleta sau plimbari in aer liber

Recomandari pentru depistarea precoce a nodulilor mamari:

1) Inspectia efectuata lunar de catre toate femeile de peste 20 ani, preferabil la o saptamana dupa menstruatie din cauza fluctuatiilor hormonale care tin sanul intr-o usoara stare de tensiune. In fata oglinzii cu mainile in sold, si apoi ridicate in dreptul cefei, simultan si pe rand – observati simetria si mobilitatea sanilor, aparitia unor pete pigmentare, modificarea alunitelor, zona de iritatie, aspectul de „coaja de portocala” al pielii, modificari ale conturului, prezenta nodulilor sau zone aplatizate, retractia mamelonului, eventual scurgeri mamelonare.
2) Palparea sanului se face in fata oglinzii si intinsa pe pat. Trebuie sa urmareasca cele 5 cadrane supero-intern/supero-extern/infero-intern/infero-extern si mamelonar, obtinute prin trasarea unor linii imaginare la nivelul mamelonului, una verticala si alta orizontala. Miscarile sunt concentrice si pornesc de la baza spre mamelon; orice proeminenta, senzatie de durere sau mancarime sunt motive suficiente pentru a efectua un control medical.
3) Examinarea clinica a sanului se face anual pentru femeile peste 40 ani, si o data la 3 ani pentru grupa de varsta 20-40 ani.
4) Examen ecografic, neinvaziv a data pe an intre 40-49 ani, o data la 3 ani pentru 20-40 ani, doar daca prima examinare ecografica nu a evidentiat nicio leziune oncogena suspecta.
5) Mamografia de screening nu este recomandata la varste tinere, insa este obligatorie o data pe an dupa varsta de 50 ani si o data la 2 ani pentru segmentul 40-49 ani, observandu-se o scadere de 30 % a mortalitatii. Nu se efectueaza in timpul menstruatiei, recomandabil la o saptamana dupa, iar cu o zi inainte este bine sa nu se foloseasca deodorant sau lotiuni datorita riscului de a interfera cu razele X in timpul examinarii, si de a crea aspect de microcalcifieri.
6) Sonoelastografia – o metoda noua, noninvaziva, fara limita de aplicabilitate.

Simptome care ar tebui sa constituie un semnal de alarma:

• Inflamarea ganglionilor predominant in zona axilara.
• Retractia tegumentara si mamelonara cu aspect de „coaja de portocala”.
• Scurgere mamelonara.
• Durere, roseate, edematierea sanului, prurit(mancarime).
• Palparea unuia sau mai multor noduli.
• Accentuarea desenului vascular.

De cele mai multe ori cancerul de san este silentios si asimptomatic pana in stadiile avansate. Decelarea lui se face prin:

• Ecografie mamara
• Mamografia
• Biopsie
• RMN
• Hemoleucograma
• Biochimie
• Radiografie toracica
• Computer Tomograf
• Scintigrafie osoasa\Teste pentru evaluarea statusului receptorilor estrogenului, progesteronului, HER1/HER2-proteina incriminate in proliferarea celulara
• Stadializarea este factorul cel mai important in stabilirea algoritmului terapeutic.