Gasirea ingredientelor fericirii este o aspiratie pe care toate fiintele umane par sa o impartaseasca, iar ganditorii din toate timpurile au incercat sa raspunda ce inseamna exact sa fii fericit. Fericirea a inspirat poezii frumoase si reflectii intelepte care pot genera tot atatea raspunsuri cate intrebari, dar ce spune stiinta? Unde este cu adevarat fericirea?
Pentru unul dintre cei mai mari experti ai fericirii de astazi, cercetatorul de stiinte sociale Arthur Brooks, de la Universitatea Harvard, fericirea ar fi compusa din trei ingrediente de baza de care am avea nevoie in echilibru si abundenta: placere, satisfactie si scop . Ele ar fi ceea ce am putea numi „macronutrientii” fericirii, iar vestea buna este ca lucrand la aceste trei aspecte, „oricine poate fi putin mai fericit ”, sustine el.
Dar neurostiinta s-a concentrat si pe neurotransmitatorii care ne influenteaza starea de spirit , ceea ce sunt cunoscuti sub denumirea de hormoni ai fericirii si pe ingredientele care ne pot ajuta sa le crestem nivelul in fiecare zi. Astfel, studiile de astazi arata ca anumite emotii si obiceiuri produc reactii chimice care influenteaza pozitiv nivelurile acelor neurotransmitatori care ne ajuta sa ne bucuram mai mult de experienta umana.
Dupa cum spune Arthur Brooks si atat de multi ganditori au spus inainte, cu alte cuvinte, „fericirea nu este o destinatie, ci o directie”. Adoptarea acelor obiceiuri si actiuni zilnice pentru a secreta hormoni care ne fac sa ne simtim mai fericiti ne poate ajuta sa mergem in acea directie „fericita”. Printre acestea, revista National Geographic a evidentiat cinci care au dovezi stiintifice din ce in ce mai mari:
1. Identifica ceea ce simti si numeste acele emotii
„Pentru a atrage mai multa fericire, nu trebuie sa negi nefericirea, ci mai degraba sa experimentezi intreaga gama de emotii care exista si sa le procesezi intr-un mod sanatos ”, explica Arthur Brooks intr-un interviu cu popularizatorul Rich Roll.
Pentru a procesa emotiile intr-un mod sanatos este necesar sa stii sa le identifici. Numirea emotiilor este o recomandare comuna atunci cand vine vorba de imbunatatirea sanatatii noastre mintale si una dintre cele mai repetate recomandari, alaturi de validarea emotiilor, in psihologia copilului. Numirea emotiilor este primul pas pentru a putea intelege ce vi se intampla , acceptati si apoi, daca este necesar, faceti ceva in privinta asta. Dar este si una dintre cheile autoreglarii emotionale .
Un studiu de la Universitatea din California publicat in Psychology Science sustine aceasta recomandare prin concluzia ca denumirea emotiilor scade reactivitatea emotionala la ceea ce ni se intampla, deoarece reduce raspunsul amigdalei si al altor regiuni ale sistemului limbic la stimulii emotionali negativi.
2. ingrijiti-va de relatiile personale si sociale
„A te simti iubit si insotit este una dintre cheile fericirii”, explica psihiatru Marian Rojas in How to Make Good Things Happen to You (Ed. Planeta).
Adevarul este ca suntem fiinte sociale si ca relationarea cu alte fiinte umane prin stabilirea de legaturi sanatoase este esentiala pentru bunastare. Relatiile ne pot oferi satisfactie, scop si placere, cei trei „macronutrienti” ai fericirii despre care a vorbit Arthur Brooks.
In cel mai mare studiu despre fericire realizat pana in prezent, cel cunoscut sub numele de Studiul de Dezvoltare a Adultilor de la Universitatea Harvard, s-a vazut ca calitatea relatiilor pe care le avem este un factor determinant in a te considera fericit.
Potrivit cercetarii, care analizeaza viata tinerilor de mai bine de 80 de ani – aproape 700 de tineri pana acum – oamenii care sunt mai aproape de prietenii si familia lor traiesc mai mult, se bucura de o sanatate mai buna si isi implinesc mai mult obiectivele vietii.
3. Faceti exercitii fizice
Exercitiile fizice nu numai ca ajuta corpul nostru sa elibereze endorfine, care cresc senzatia de euforie, dar ajuta si la protejarea neuronilor si la prevenirea declinului cognitiv.
Exista multe studii care leaga practicarea exercitiilor fizice regulate cu o sanatate mintala mai buna, oferind o baza stiintifica expresiei latine des repetate Mens sana in corpore sano . Un studiu amplu, publicat in The Lancet si realizat in Statele Unite intre 2011 si 2015, cu peste un milion de persoane, a constatat ca persoanele care practica sport au raportat niveluri mai mari de satisfactie in luna precedenta decat persoanele sedentare.
Sporturile de echipa au fost cele asociate cu o sanatate mintala mai buna, urmate de exercitii aerobice si exercitii de sala. Sesiunile de exercitii care au durat 45 de minute si care au loc de trei pana la cinci ori pe saptamana au fost si cele care au dat cele mai bune rezultate.
4. Imbratisare
A imbratisat si a fi imbratisat se simte bine: trebuie doar sa experimentezi asta. Dar efectele se reflecta in biochimia corpului nostru care genereaza sentimente de satisfactie.
Acest lucru se datoreaza faptului ca, atunci cand ne imbratisam sau suntem imbratisati, contactul cu cealalta persoana ne determina sa eliberam oxitocina, un hormon legat de fericire.
Un studiu de la Universitatea din Londra a analizat chiar cum ar trebui sa fie imbratisarile pentru a maximiza eliberarea de oxitocina.
5. Vorbeste cu tine insuti in mod constructiv
Modul in care vorbim cu noi insine influenteaza nu numai felul in care ne simtim, ci si modul in care actionam in viata noastra. Un exces de auto-cerere, critica sau atitudine defensiva in dialogul nostru intern creste nivelul de zgomot mental care ne impiedica sa ne bucuram de prezent si, incetul cu incetul, construieste in noi o imagine despre noi insine care ne submineaza increderea .
Exista multe moduri prin care ne putem modifica dialogul intern si il facem mai constructiv, dar conform unui studiu de la Universitatea din Michigan cheia nu este doar in ceea ce spunem, ci si in modul in care il spunem.
Pentru o buna autoreglare emotionala, cercetatorii studiului, condus de Ethan Kross, sustin ca folosirea celei de-a doua persoane atunci cand vorbim cu noi insine („puteti depasi asta”, „aceasta greseala nu te reprezinta”…) face avem tendinta de a pronunta mai putine fraze negative decat atunci cand folosim persoana intai. Acest lucru se datoreaza faptului ca a doua persoana ne permite sa luam o distanta mai mare de emotii si sa adoptam o postura mai rationala si chiar optimista.
