Traim intr-o era a progreselor tehnologice care ne permit sa accesam o cantitate mare de informatii mai usor decat acum cateva decenii, s-ar putea spune ca din aceasta cauza nu exista scuze pentru a fi superstitiosi sau pentru a crede in lucruri extraordinare precum magia sau ghicitul.

De asemenea, se intampla ca de multe ori sa fim atat de implicati in starea de zi cu zi, in stresul de munca, in obligatiile familiale si in alte situatii, incat dintr-o data se pare ca nu putem gasi solutia problemelor noastre. Si de multe ori in disperare sau chiar din simpla curiozitate, decidem sa incercam o metoda alternativa sau chiar ezoterica pentru a intelege si a face fata acelor situatii din viata pe care parca nu le putem controla. Si asa recurg la citirea cartilor.

Se spune ca persoana care face citirea puntii le interpreteaza prin citirea arhetipurilor, numerelor sau figurilor tiparite, citeste ceea ce spun cartile catre consultant, motiv pentru care este numit in general „cititor”.

Tarotul este un pachet de carti de joc datand din Evul Mediu, se estimeaza ca a aparut in secolul al XIV-lea in Italia, desi cele mai vechi punti pastrate pana in prezent sunt din secolul al XV-lea si au apartinut lui Filippo Maria Visconti, ducele de Milano. Initial a fost un joc de carti in care fiecare carte avea o valoare si cea mai mare valoare a castigat jocul, jocul era foarte popular la acea vreme si se raspandea in toata Europa.

Pana in secolul al XVIII-lea, diferiti ocultisti relationeaza pachetul de Tarot cu Cabala, numerologia si astrologia; precum si cu cultele europene precrestine si cu simbolurile magice ale Egiptului antic, oferindu-i o interpretare diferita si folosindu-l ca instrument de divinatie. Ocultistului francez Jean-Baptiste Alliette i se atribuie crearea tarotului ezoteric, desi cea mai cunoscuta versiune de astazi este Raider-Wait din 1910.

Pachetul de tarot este format din 78 de carti numite arcane : 22 arcane majore sau atuuri si 56 arcane minore care sunt impartite in 4 costume care reprezinta structura feudala (14 sabii – nobilimea-, 14 baghete – taranii-, 14 cupe – clerul- si 14 aurii -negustorii-).

In mod traditional, se spune ca sabiile reprezinta gandul; cluburile la viata, cupele sunt sentimentele si aurul lucrurile materiale.

Citirea tarotului se numeste spread, o spread este modul in care cartile sunt aranjate pentru citire. Exista o multime de etalari, in fiecare se folosesc cantitati diferite de carti; cititorul il poate interpreta in functie de semnificatia data in mod traditional fiecarei carti (valoare arhetipala) sau dupa o interpretare aleatorie.

Unii oameni cred ca anumite forte spirituale sunt cele care ghideaza lectura; sau ca simbolismul puntii intra intr-o constiinta colectiva prin reproducerea arhetipurilor universale.

Arhetipurile sunt imagini (onirice sau fantastice) universal cunoscute ca fiind legate de motive religioase, mituri sau legende. Sunt imagini stravechi care sunt inregistrate in inconstientul colectiv.

In secolul al XX-lea, psihiatrul elvetian Carl Jung a propus o sincronie intre imaginile de tarot cu fundamentele arhetipale pe care le-a propus in studiile sale; desi discipolii sai au fost cei care au aprofundat mai mult subiectul; Bazandu-se pe principiul jungian al sincronicitatii, ei afirma ca fiinta umana este capabila sa intuiasca trecutul, prezentul si viitorul intr-o lectura de tarot, servind arcanele ca reprezentari simbolico-arhetipale.